Furunculul sau foliculita profunda

Furunculul sau foliculita profunda este o infectie  bacteriana  a foliculilor de păr din oricare zona a corpului, care implică și țesutul din jur. Cel mai frecvent este cauzată de infecția cu bacteria Staphylococcus aureus si se manifesta printr-o umflatura plina cu puroi, aseamenea unui cos galben de dimensiuni relativ mari,  situat mult mai in profunzimea pielii si mult mai dureros.

Cauze si factori favorizanti

Staphylococcus aureus, este o bacterie care traieste in mod obisnuit pe piele,  în interiorul nasului și gâtului. Sistemul nostru imunitar îi ține sub control, dar uneori intră în piele printr-un folicul de păr sau printr-o mica leziune la nivelul pielii.

Ca raspuns,  sistemul imunitar trimite celule albe din sânge în zona afectată pentru a distruge bacteriile. Se formeaza puroiul, care este o acumulare de bacterii moarte, globule albe moarte și piele moartă.

Factori favorizanti pentru a dezvolta furunculi, se refera la conditiile patologice care duc la scaderea imunitatii:

• Diabet zaharat: Nivelurile ridicate de zahăr din sânge sau glucoză pot reduce capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la infecții.
• Medicamente: Unele medicamente slăbesc sistemul imunitar. Utilizarea nerationala a antibioticelor care duce la rezistența la antibioticele utilizate, se poate constitui ca factor favorizant.
• HIV și alte boli: Anumite afecțiuni slăbesc sistemul imunitar
• Afecțiuni ale pielii: psoriazisul, eczema și acneea cresc susceptibilitatea. De exemplu in cazul persoanelor cu dermatită atopică se datoreaza colonizării persistente a pielii anormale cu tulpini de S. Aureus. O boală de piele asociată favorizează inclusiv recidiva.
• infecții fungice superficiale
• Malnutritia
• Obezitatea
• Alcoolism
• Tulburari hematologice

O circumstanta favorizanta o reprezinta condițiile de viață supraaglomerate și neigienice. Persoanele cu furuncule recurente au, de asemenea, mai multe șanse să aibă antecedente familiale pozitive.

Furunculele apar mai frecvent în rândul adolescenților și adulților tineri și afectează mai mult bărbații decât femeile. cresc riscul.

Semne si simptome

Initial, furunculul se manifesta sub forma unei leziuni eritematoase de culoare rosiatica sau mov, în jurul unui folicul de păr, care evolueaza ulterior cu aparitia unei pustule dureroase ce contine infiltrat inflamator si puroi. Sunt sensibile, calde și dureroase. Dimensiunea variaza de la mărimea unui bob de mazăre la dimensiunea unei mingi de golf. Cu cât devine mai mare, cu atât este mai dureros.

In evolutie apare un punct galben sau alb în centru si anume atunci cand furunculul este gata să se sparga sau să descarce puroi. In cazuri severe,  apare febră, ganglioni limfatici locali umflați și stare de oboseală. Când un furuncul se sparge, apare inițial un puroi aparent solid, de culoare albicioasă, apoi urmează puroiul și sânge. Se formeaza cruste care se pot remite cu aparitia de tesut cicatriceal.

Furunculele apar des pe față, spate, gât, burtă, piept, brațe sau picioare sau chiar în canalul urechii. Locurile  predispuse sunt cele cu păr, transpirație și frecare si un numar mai mare de glande sudoripare. Umiditatea excesiva poate duce la permeabilizarea pielii si la crearea de microleziuni care favorizeaza aparitia infectiei cu S aureus.

Diagnostic

Diagnosticul se face prin evaluarea clinică a leziunii de către un medic. Pentru diagnostic etiologic, se recomanda recoltarea secreției purulente de la locul infecției pentru obținerea culturii, și testarea susceptibilității la antibiotice (antibiograma).

Complicații

Deși majoritatea furunculelor nu provoacă alte probleme, există riscul de infecție secundară, atunci când infecția se răspândește în alte părți ale corpului. Celulita este un tip de infecție secundară potențial gravă care poate apărea. Cele mai frecvente complicații ale furunculelor sunt infecția sau abcesul pielii, măduvei spinării, creierului, rinichilor sau altor organe. Infecțiile se pot răspândi și în fluxul sanguin (bacteremia) și pot pune viața în pericol.

Tratament

Furunculii pot dispărea fără nicio intervenție. Uneori, ele izbucnesc și se vindecă fără cicatrice în decurs de 2 zile până la 3 săptămâni. Daca leziunea este foarte dureroasa, daca dureaza mai mult de 2 saptamani sau daca este insotita de febra, trebuie sa va adresati medicului dumneavoastra.

Acesta decide daca punctioneaza furunculul  pentru a-i permite să se scurgă.

Tratamente topice. Aplicarea de creme si unguente la nivelul unui furuncul poate fi utila atat pentru a ameliora si reduce simptomele, cat si pentru a accelera retragerea furunculului.

Prezentam cazul unui pacient cu furuncul zona toracala posterioara la nivelul T6-T7 care a fost tratat ambulator cu Unguent BIOTITUS®.

Tratamentul a fost initiat la 4 zile de la debut, pacientul prezentand o leziune eritematoasa cu diametru de 1,2 cm, sensibila, calda la palpare, cu durere permanenta asociata. Centrul furunculului era galbui.  Dupa toaleta locala a zonei cu ser fiziologic, au fost aplicat unguent BIOTITUS® si acoperit cu pansament impregnat cu ungurent BIOTITUS®, apoi pansament secundar fixat cu fasa adeziva. Inca de la primul pansament, pacientul nu a mai acuzat durere locala. Fenomenele locale s-au redus in intensitate in cateva zile.

Tratament chirurgical

Incizia chirurgicala este indicata in cazul formelor de severe de furunculoza in urmatoarele situatii:

• Furunculul nu dreneaza spontan
• Pacientul devine febril
• Pustulele determina dureri si disconfort accentuat
• Furunculul apare la nivelul fetei sau periorbital (in jurul orbitei oculare)
• Leziunile nu se remit dupa o perioada de 2 saptamani de evolutie
• Furunculoza reapare frecvent.
• Pacientul are furuncule cronice (mai mult de doi ani), poate fi indicată excizia chirurgicala.

Terapia cu antibiotice poate fi recomandată pentru furunculele mari sau recurente sau pentru cele care apar în zone sensibile (cum ar fi zona inghinală, sâni, axile, în jurul sau în nări sau în ureche, dar nu mai mult de o lună si cu cel puțin două luni (de preferință mai lungi) între utilizări, altfel antibioticul își  pierde eficacitatea.

In general, Antibioticele sistemice sunt recomandate pentru următoarele:

• Leziuni > 5 mm sau < 5 mm care nu se rezolvă prin drenaj
• Leziuni multiple
• Dovezi de extindere a celulitei
• Status imunitar deficitar
• Pacienți cu risc de endocardită
• Febră

Deasemenea, furunculii cu risc de a duce la complicații grave trebuie incizati și drenați dacă antibioticele nu sunt eficiente. Acestea includ furunculi care sunt neobișnuit de mari, durează mai mult de două săptămâni sau apar în mijlocul feței sau în apropierea coloanei vertebrale si sunt insotite de febra și frisoane.

Dupa fistulizarea si drenarea pustulelor se pot aplica diverse unguente si creme cu proprietati antibacteriene apoi bandaj steril, cu mentinerea curata a zonei afectate prin spalare de 2-3 ori pe zi cu solutii antiseptice.

Masuri preventive

• Spalatul mainilor după atingerea locului și evitarea strângerii furunculului deoarece acest lucru crește riscul de răspândire a infecției.
• menținerea curateniei pielii prin igiena zilnica
• curatarea oricaror leziuni, ocicat de mici su solutiii antiseptice
• imbunatatirea starii gerale si a sistemului imunitar printr-o dietă sănătoasă, bine echilibrată și exerciții fizice regulate.

Bibliografie

Habif, TP (2004). „Furuncles and carbuncles”. Clinical Dermatology: A Color Guide to Diagnosis and Therapy (4th ed.). Philadelphia PA: Mosby.

Wolf K; et al. (2005). „Section 22. Bacterial infections involving the skin”. Fitzpatrick’s Color Atlas & Synopsis of Clinical Dermatology (5th ed.). McGraw-Hill.

Steele RW, Laner SA, Graves MH (February 1980). „Recurrent staphylococcal infection in families”. Arch Dermatol. 116 (2): 189–90. doi:10.1001/archderm.1980.01640260065016. PMID 7356349.

Lina G, Piémont Y, Godail-Gamot F, Bes M, Peter MO, Gauduchon V, Vandenesch F, Etienne J (November 1999). „Involvement of Panton-Valentine leukocidin-producing Staphylococcus aureus in primary skin infections and pneumonia”. Clin Infect Dis. 29 (5): 1128–32. doi:10.1086/313461. PMID 10524952.

Scheinfeld NS (2007). „Furunculosis”. Consultant. 47 (2). Archived from the original on 23 November 2012. Retrieved 31 August 2009.

Demos, M; McLeod, MP; Nouri, K (October 2012). „Recurrent furunculosis: a review of the literature”. The British Journal of Dermatology. 167 (4): 725–32. doi:10.1111/j.1365-2133.2012.11151.x. PMID 22803835. S2CID 25415894.

Laube S, Farrell M (2002). „Bacterial skin infection in the elderly: diagnosis and treatment”. Drugs & Aging. 19 (5): 331–42. doi:10.2165/00002512-200219050-00002. PMID 12093320. S2CID 24264303.

„Furuncles and Carbuncles”. Merck Manuals. August 2017. Retrieved 29 April 2018.

Mayo Clinic Archived 15 August 2012 at the Wayback Machine

Nagaraju U, Bhat G, Kuruvila M, Pai GS, Babu RP (2004). „Methicillin-resistant Staphylococcus aureus in community-acquired pyoderma”. Int J Dermatol. 43 (6): 412–14. doi:10.1111/j.1365-4632.2004.02138.x. PMID 15186220. S2CID 38742158.